De 13 ani, pe poarta Institutului Cantacuzino nu a mai ieșit niciun vaccin. Și nici nu par a fi șanse să iasă prea repede. Înființat în urmă cu peste 100 de ani, cel mai cunoscut institut producător de vaccinuri din România, Institutul Cantacuzino, a fost lăsat în paragină de autorități și ajunsese o ruină când s-a decis preluarea sa de către MApN, în 2017. Atunci, promisiunea era reluarea producției de vaccinuri „într-un timp foarte scurt, minim 2 ani”. Au trecut însă peste cinci ani, în care a lansat doar un supliment alimentar. Celebrul Polidin rămâne și el o amintire, reluarea producției anunțată pentru august anul trecut fiind amânată din cauza unor „dificultăți științifice și administrative”.
- Lucrurile nu stau foarte clar nici în ceea ce privește reluarea producției celebrului produs cu rol în creşterea imunităţii Polidin. Reluarea producției nu s-a reluat deoarece, spune MApN, „au fost întâmpinate dificultăți, atât științifice cât și administrative”.
Polidin mai are de așteptat, din cauza unor „dificultăți științifice și administrative”
Celebrul produs Polidin s-ar mai putea lăsa însă așteptat. Anul trecut, Institutul Cantacuzino vorbea despre planuri ca producția de Polidin să fie reluată. Polidin urma să fie comercializat ca supliment alimentar pentru creșterea imunității, sub formă de ursuleţi gumaţi şi spray nazal.
„Termen de finalizare în anul 2024”
„În cadrul Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” (INCDMM) este în desfășurare un proiect de cercetare-dezvoltare inovare (CDI) multianual, finanțat de MApN, cu termen de finalizare în anul 2024, al cărui scop principal este revitalizarea produsului imunomodulator de tip Polidin sub forma de supliment alimentar. Proiectul cuprinde activități de CDI la nivel de laborator și stație pilot, menite pentru a dezvolta și moderniza fluxul tehnologic de obținere a masei bacteriene și schimbarea formei de administrare pentru a deveni mai atractiv pentru un segment cât mai larg de populație, toate respectând reglementările naționale și internaționale”, arată reprezentanții Institutului „Cantacuzino” într-un răspuns la mai multe întrebări pe care le-a adresat CETĂȚEANUL.
Până în prezent, mai arată Institutul, „rezultatele activitățiilor de CDI au fost valorizate prin depunerea unei cereri de brevet la OSIM, intitulat „Procedee de formulare și obţinere a unor produse imunomodulatoare nano- structurate”, cu rezumat publicat în Buletinul Oficial de proprietate industrială – Secțiunea Brevete de invenție, nr 7/2022, OSIM, și eliberarea de marcă înregistrată „Polidin Oroforte cu vitamina C”, marca numărul 182870.
În anul 2023 se va desfășura a doua etapă de studii la nivel pilot, fiind urmată de o fază de transfer de know-how de la cercetare către producție. În ciuda rezultatelor favorabile și promițătoare obținute, pe parcursul proiectului CDI au fost întâmpinate dificultăți, atât științifice cât și administrative, iar reluarea producției este un obiectiv separat, direct dependent de rezultatele proiectului actual de CDI”.
Reluarea producției de Polidin ar putea însă să se mai lase așteptată și nu există în acest moment niște termene clare deoarece „în ciuda rezultatelor favorabile și promițătoare obținute, pe parcursul proiectului CDI au fost întâmpinate dificultăți, atât științifice cât și administrative, iar reluarea producției este un obiectiv separat, direct dependent de rezultatele proiectului actual de CDI.”
Ca români, aceste cuvinte ne dor… „Termenul de finalizare în anul 2024” pare că se duce cu mulți ani mai încolo…
In mai 2022, Sylvia Hoișie, medicul care a inventat Polidinul în 1966, a murit, dar medicamentul-minune nu dă semne că ar reînvia prea curând.
Istoria POLIDIN:
Nașterea și moartea POLIDINULUI. ”Ne-am injectat câte doi mililitri. Așa l-am testat!”
Copilăria Sylviei Hoișie s-a întrerupt, brusc. Mutată în ultima bancă, ponegrită de toți. Mami i-a cusut Steaua lui David pe piept. ”Jidani”. Așa i-au spus. Au suit-o-n tren, au deportat-o la Nistru. În ghetou. Bunicii i-au murit pe drum. A trăit vremuri crunte, a mâncat rădăcini, s-a încălzit cu volume rusești. A revenit în țară. Făr’ de ură, făr’ de pizmă. A intrat în laboratorul ”Cantacuzinoului” din Iași. Acolo unde a început să se coacă facerea celui mai cunoscut medicament românesc din toate timpurile: POLIDINUL. Injectabilul acesta avea să salveze sute de mii de vieți. Revoluția n-a reușit să-l ucidă. 15.000.000 de fiole pe an, prin 1998. Apoi, în momentul intrării în Uniunea Europeană, a început să tușească. Din ce în ce mai rău. Până a sucombat. Prin 2011 – 2012 l-au dus la groapă. Au plimbat niște acte, au schimbat niște vorbe. În van! De șapte ani medicamentul mai e amintit doar prin niște petiții online. Sylvia Hoișie, ”Doamna Polidin”, trăiește. Și, da, s-a mai întors, o singură dată, în ghetoul din Moghilău, pre locurile unde domnul Ieremia Movilă avea, pre la 1595, moșie-ntinsă. Bune au rele, amintirile sunt unicul Rai din care nu putem fi alungați.
”Polidinul”, cel mai cunoscut medicament românesc. 1966 – 2012